Efectele juridice ale unui divorţ în ceea ce priveşte

1. relaţiile personale dintre soţi (de exemplu numele de familie)

  • Obligațiile de fidelitate, de coabitare și de asistență se încheie în momentul în care hotărârea judecătorească prin care s-a pronunțat divorțul a devenit definitivă.
  • Fiecare dintre soți recapătă libertatea de a încheia o nouă căsătorie.
  • Ca urmare a divorțului, fiecare dintre soți își pierde dreptul de a utiliza numele soțului său. Cu toate acestea, unul dintre soți poate păstra numele de familie al celuilalt soț, fie cu acordul acestuia, fie cu permisiunea instanței, dacă demonstrează că păstrarea numelui prezintă un anumit interes pentru el însuși sau pentru copii.

2 împărţirea bunurilor soţilor

  • Divorțul antrenează dizolvarea regimului matrimonial și, dacă este cazul, împărțirea bunurilor.
  • Divorțul nu afectează avantajele matrimoniale care intră în vigoare în timpul căsătoriei, nici donațiile de bunuri prezente. În schimb, acesta conduce la revocarea de plin drept a avantajelor matrimoniale care intră în vigoare la dizolvarea regimului matrimonial, la decesul unuia dintre soți sau a dispozițiilor pentru cauză de moarte.
  • În cazul divorțului prin consimțământ mutual, acordul soților cu privire la lichidarea intereselor lor pecuniare condiționează pronunțarea divorțului. În celelalte forme de divorț, soții pot conveni asupra lichidării înainte de pronunțarea divorțului. În acest caz, lichidarea se efectuează ulterior.

3 copiii minori ai soţilor

Divorțul nu implică niciun fel de consecințe specifice asupra normelor care reglementează exercitarea autorității părintești. Cu toate acestea, judecătorul poate decide să încredințeze exercitarea autorității părintești doar unuia dintre părinți dacă interesul copilului impune acest lucru.

Fiecare dintre părinți trebuie să continue să contribuie la întreținerea și educarea copilului. Această contribuție se manifestă sub forma unei pensii de întreținere plătite de către unul dintre părinți celuilalt. este posibil, de asemenea, să ia, în totalitate sau parțial, forma unei acoperiri directe a cheltuielilor efectuate în beneficiul copilului. În sfârșit, contribuția poate fi plătită sub forma unui drept de utilizare și locativ.

Conditiile divortului in UE

Care sunt condiţiile pentru obţinerea divorţului?

Există patru cazuri de divorț:

  • divorțul prin consimțământ mutual,
  • divorțul prin acceptarea în principiu a desfacerii căsătoriei sau divorțul acceptat,
  • divorțul pentru alterarea definitivă a legăturii conjugale,
  • divorțul din culpă.

2 Care sunt motivele de divorţ?

  • Divorțul prin consimțământ mutual poate fi solicitat de soți atunci când aceștia se înțeleg cu privire la desfacerea căsătoriei. În acest caz, soții nu au obligația de a face cunoscută cauza divorțului, dar trebuie să prezinte judecătorului spre aprobare un proiect de acord care reglementează consecințele divorțului. Aprobarea este refuzată de judecător numai în cazurile în care interesele copiilor sau ale unuia dintre soți nu sunt protejate suficient. Documentele pot fi redactate de avocat (in cazul cetatenilor romani cu resedinta in strainatate – de avocat din Bucuresti). Prezenta sotilor la instanta nu este obligatorie, daca sunt reprezentati de avocat specializat.
  • Divorțul acceptat poate fi solicitat de către unul dintre soți și acceptat de celălalt soț. Poate fi solicitat si de ambii soți. Spre deosebire de divorțul prin consimțământ mutual, soții acceptă divorțul, dar nu reușesc să convină asupra consecințelor acestuia. Instanței îi revine, așadar, sarcina de a le soluționa cererea. In cazul in care resedinta este in strainatate, sotul poate fi reprezentat prin avocat.
  • Divorțul cauzat de alterarea definitivă a legăturii conjugale poate fi solicitat de către unul dintre soți. In unele cazuri numai dupa încetării vieții comune de doi ani la data introducerii acțiunii de divorț, ceea ce implică o lipsă a coabitării și o dorință de separare. De aceea, sotii cetateni romani, pot solicita ca divortul sa se pronunte in tara de cetatenie, pentru a evita trecerea a doi ani de despartire in fapt. In Romania, nu exista conditia obligatorie a despartirii in fapt, de minim doi ani.
  • Divorțul din culpă poate fi solicitat de către unul dintre soți pentru fapte imputabile celuilalt soț, atunci când faptele respective constituie o încălcare gravă sau repetată a îndatoririlor și obligațiilor care decurg din căsătorie și fac imposibilă continuarea vieții comune.

Divort international in Romania

În cele mai multe ţări, divorţul este pronunţat de un tribunal, iar hotărârea pronunţată dizolvă căsătoria.

Atunci când cuplul are copii, divorţul presupune o nouă organizare a relaţiilor fiecăruia cu copiii comuni.

Acesta antrenează, de asemenea, partajul bunurilor deţinute în comun de soţi. Dacă este cazul, plata unei contribuţii sau a unei pensii alimentare de către un soţ către celălalt sau pentru întreţinerea copiilor.

În Uniunea Europeană, normele permit stabilirea instanţei în faţa căreia trebuie înaintată cererea de divorţ. Aceste norme sunt utile în special pentru cuplurile formate din persoane de naţionalităţi diferite. Se aplica si atunci când membrii unui cuplu, de aceeasi nationalitate, au locuit în diferite state pe parcursul căsătoriei.

De asemenea, normele permit ca un divorţ pronunţat într-o ţară din Uniunea Europeană să fie mai uşor recunoscut într-un alt stat membru.

Excepția de necompetență teritorială. Invocarea ei de instanță

ICCJ a hotărât că invocarea necompetenţei teritoriale relative este la dispoziția pârâtului,si nu a instanței, conform art. 130 alin. (3) C. proc. civ. Conform acestuia necompetenţa de ordine privată poate fi invocată doar de către pârât prin întâmpinare. Dacă întâmpinarea nu este obligatorie, cel mai târziu la primul termen de judecată la care părţile sunt legal citate în faţa primei instanţe.

În speță – acţiune în pretenţii determinată de accidentul rutier produs la data de 17 ianuarie 2017 pe drumul naţional 22A, în apropierea localităţii Topolog, judeţul Tulcea. – Judecătoria Tulcea a invocat din oficiu excepţia de necompetenţă teritorială, cu încălcarea art. 130 alin. (3) C. proc. civ. De vreme ce fapta ilicită s-a produs în circumscripţia teritorială a Judecătoriei Tulcea şi că reclamantul a înţeles să învestească această instanţă cu rezolvarea pretenţiilor sale, iar pârâtul nu a invocat excepţia de necompetenţă teritorială, devin incidente dispoziţiile art. 116 C. proc. civ. (Reclamantul are alegerea între mai multe instanţe deopotrivă competente. pronunțată de Secția I civilă a Înaltei Curți de Casație și Justiție).

Decizia 552/2020.

Abandon de Familie

Prin Decizia nr. 4/2017, Inalta Curte a admis recursul în interesul legii formulat de procurorul general şi, în consecinţă dispune:

”În interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 378 alin. (1) lit. c) Cod penal, stabileşte că :

Infracţiunea de abandon de familie săvârşită prin neplata, cu rea-credinţă, timp de trei luni, a pensiei de întreţinere, instituită printr-o singură hotărâre judecătorească în favoarea mai multor persoane, constituie o infracţiune unică continuă”.